Președintele României, Klaus Iohannis, este prezent miercuri și joi l la Bruxelles, unde participă la Summitul Parteneriatului Estic, respectiv la la reuniunea Consiliului European. Înaintea reuniunilor fizice din Regatul Belgiei, pentru pregătirea lor, șeful statului a avut, luni, o videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și un grup de lideri europeni.
Șeful statului participă, miercuri, de la ora 17:00, la cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic, care va fi prezidat de către Președintele Consiliului European, Charles Michel.
Vor participa, de asemenea, șefii de stat și de guvern ai statelor membre UE, liderii celor cinci state partenere – Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia și Azerbaidjan, respectiv Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, a transmis Administrația Prezidențială.
În cadrul Summitului urmează să fie adoptată o Declarație comună care va stabili viziunea strategică pentru perioada post-2020 a Parteneriatului Estic.
Joi, 16 decembrie, de la ora 11:00, Klaus Iohannis va fi prezent la reuniunea Consiliului European. Principalele subiecte incluse pe agendă, potrivit sursei citate, se referă la coordonarea europeană în contextul pandemiei de COVID-19, gestionarea situațiilor de criză și reziliența la acestea, prețurile la energie, securitatea și apărarea Uniunii Europene, aspectele externe ale migrației, relațiile externe ale Uniunii, cu accent pe situația de la frontierele UE cu Ucraina și Belarus şi pregătirea Summitului UE-Uniunea Africană din februarie 2022.
În cadrul videoconferinței de luni, 13 decembrie – , cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu prim-miniștrii Sloveniei, Janez Janša, Estoniei, Kaja Kallas, și Letoniei, Krišjānis Kariņš – președintele României s-a pronunțat pentru continuarea coordonării strânse a statelor membre UE, bazate pe date științifice, inclusiv în ceea ce privește noua variantă a virusului SARS-CoV-2, și a evidențiat progresele care se fac pentru adaptarea vaccinurilor și accesul rapid al statelor membre la acestea, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Șeful statului a vorbit și despre creșterea semnificativă a prețurilor la energie din ultima perioadă, subliniind necesitatea ca acest subiect să rămână prioritar pe agenda instituțiilor europene și s-a pronunțat pentru o analiză atentă a funcționării pieței interne de energie, astfel încât să fie evitate distorsionări ale acesteia. Potrivit sursei citate, președintele Klaus Iohannis a reamintit, totodată, necesitatea găsirii de soluții pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a evidențiat importanța corelării acestei discuții cu obiectivele Uniunii în materie de schimbări climatice.
În plus, Klaus Iohannis a reiterat susținerea României pentru energia nucleară și gazul natural, ca opțiuni pentru o tranziție energetică accesibilă, inclusiv în contextul pregătirii unor noi propuneri legislative ale Comisiei Europene.
În ceea ce privește securitatea și apărarea, președintele a accentuat ideea consolidării rolului Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, în strânsă cooperare și complementaritate cu NATO, prin consolidarea relației transatlantice. În context, Klaus Iohannis a evocat convorbirea avută recent cu Președintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în format B9 și a evidențiat importanța coordonării și a unității atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în cadrul NATO față de acțiunile Rusiei din Vecinătatea Estică.
În cadrul discuțiilor legate de pregătirile Summitului Parteneriatului Estic (PaE), președintele Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie ca Uniunea Europeană să aibă un nivel de ambiție ridicat prin Declarația comună ce ar urma să fie adoptată cu acest prilej, care să conțină o viziune strategică pentru perioada post-2020 a Parteneriatului. În plus, președintele României a reiterat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană a partenerilor care își doresc și se află angajați ferm pe calea reformelor, precum Republica Moldova, a cărei conducere este orientată spre reformă și un angajament european puternic, arată sursa citată.